Читать книгу Cuvântul Împărtășit - Aldivan Teixeira Torres, Daniele Giuffre' - Страница 7

Undeva în sălbăticia din Pernambuco, Aldivan Teixeira Torres, cunoscut și ca Fiul lui Dumnezeu, Cel Divin, Emanuel, Mesia, Prezicătorul și Micul Visător, se află într-o stare conflictuală. Toate lucrurile din viața lui au avut ca scop sfințirea dorințelor și puterilor sale. A trebuit să lupte cu invidia, persecuția, defăimarea, prietenii falși și propria neliniște interioară. Ceea ce a dus la un conflict în interiorul sufletului și trupului său. Ca să se calmeze, a decis să vorbească cu tatăl său la un moment dat.

Se afla pe terasa casei, de unde putea privi stelele pe cerul înnoptat. În acea zi era hotărât să vorbească deschis cu cel care-l adusese pe lume în zilele cele dintâi. O conversație între un tată și fiul său.

Asigurându-se cu ajutorul celui de-al șaselea simț că nu mai este nimeni în zonă, se așază pe podeaua netedă și tare, făcută din ciment, nisip, mortar și apă. Cu mintea sa puternică, reușește să trezească spiritul lui Yahweh care sălășluiește în toate. Apoi începe să comunice:

— Tată, am nevoie de cuvântul tău. Încă sunt confuz și rușinos cu privire la șederea mea pe Pământ. De ce nu a venit încă vremea să ne arătăm lumii? Spiritul meu vrea să facă asta, dar eu îți cer ție sfatul.

Se lasă tăcerea un moment. Ușor-ușor, un nor alb coboară din cer până în grădina casei lui Aldivan. Foarte aproape de el, cineva coboară din nor și începe să vorbească cu Fiul lui Dumnezeu.

— Fiule, te cunosc și te înțeleg pe deplin. Ești fiul meu. Ai conștiință divină și voință proprie. Îți voi accepta sugestie pentru că te iubesc. Dacă vrei să ne arătăm oamenilor, atunci sunt de acord. Așa să fie.

— Știu, tată, că m-ai făcut așa puternic, încât pot hotărî soarta universului, a oamenilor mei și a mea de unul singur. Ți-am cerut sfatul doar ca semn de respect și obediență, pentru ca lumea să-mi recunoască umilința.

— Da, este corect. Eu am creat-o. De acum înainte, îți ofer darul meu complet, pentru ca tu să pui capăt stereotipurilor. M-am săturat de fanatici și de profeți falși care îmi răstălmăcesc cuvintele și poruncile. Eu nu sunt acest Dumnezeu pe care îl înfățișează ei. Doar tu îmi cunoști dorința, puterea și sufletul întru totul. Tu ești fiul meu preaiubit, iar puterea noastră va schimba lumea. Îi vom face pe oameni să se gândească mai mult la acțiunile și viețile lor în general.

— Desigur, tată. Și eu sunt sătul de cei care folosesc religia ca să îi sperie pe alții și ca să câștige bani. Nu le voi permite acestor escroci să se ospăteze în Rai, pentru că regatul meu este destinat celor drepți și păcătoșilor îndreptați.

— Așa să fie. Du-ți la capăt misiunea, transmite cuvintele noastre și cucerește lumea. Cât despre mine, voi fi mereu aici, lângă tine, pe tot parcursul vieții tale. Porțile locuinței morților nu te vor birui, așa cum am promis.

— Te iubesc.

— Și eu te iubesc. Trebuie să plec. Mă așteaptă probleme urgente.

— Pacea fie cu tine!

Spiritul lui Yahweh se întoarce în nor și în câteva secunde zboară din nou spre cer. Acum Fiul Domnului era pe deplin convins de hotărârea lui. Părăsind terasa, intră în casă, trece prin două camere, se întoarce într-a sa, ia loc pe scaunul de birou, pornește calculatorul și deschide programul de scriere. „Cuvântul Împărtășit” începe să apară pe ecran.