Читать книгу Arinei. Poezii - Dan Birsa - Страница 5

E pe-nserate a zilei compromise, care te fac să îndrugi,

în suflet, explicații….

De ce și pentru cine să le aplici, ale destinului frustrații…

De ce să chemi și să aștepți venind, în grabă gândurile senine,

Când este lumea plină de intrigi

și cei mai sinceri nu mai vor să vină…

A mai trecut o zi, precum și altele, de până și de după,

A mai venit un gând, și altele mai vin și sunt pe ducă,

Ca, prin minune, să observe, că în sfîrșit, e vremea de culcare,

Și mâine va mai fi o zi, ca cele până azi, asemeni fiecare…

Dar poate soarele de dimineață va sorți, o rază, mai deosebită,

Și mîine, în sfirșit, îți va veni acea persoană, demult sortită…

Speranța, dragă singuratic suflet, e unică, ce te mai ține,

Să te trezești, să fii, tu să exiști și să mai știe cineva de tine…

Însă în zadar… Va fi o iarăși dimineață, și va mai fi o zi,

și va mai fi o seară,

În care tu, la fel, din nou, te vei dedica speranței, te vei gândi,

a câta mie oară,

Că, mâine dimineața, soarele îți va aduce, în sfârșit,

în, a luminei, zi,

O minunată șansă, sufletul pereche,

în a ta viață, de a-l întîlni…