Читать книгу Blue Embrace - Daniela Cupşe - Страница 6

Lumina s-aprinde din Sineşi

când în cămaşa zilei ţin zorile de mână şi strig:

Nu trageţi în linişte!

E singurul refugiu pe care îl mai am

Când neantul prinde contur

printre degetele mele însetate de lumină

Dar tu îmi aluneci uşor de sub tălpi

şi rămân desculţă de orice tristeţe

dar

totuşi strig:

Nu trageţi în linişte!

Un sunet surd îmi împleteşte drumul până la tine

Şi adulmec pentru ultima dată

suflarea străină ce-mi aleargă peste suflet

Şoptesc:

Nu trageţi în linişte

acum

când nu te mai iubesc!