Читать книгу Cartea Urantia - Urantia Foundation - Страница 199
1. Fiii Instructorii ai Trinităţii
Оглавление19:1.1 (214.10) Printre toate ordinele elevate de personalităţi celeste care v-au fost revelate, numai Fiii Instructori ai Trinităţii acţionează cu o dublă capacitate. Prin originea lor de natură trinitară, funcţiunile lor sunt aproape în întregime consacrate serviciilor filiaţiei divine. Ei sunt fiinţele de legătură care unesc cele două margini ale abisului universal dintre personalităţile trinitare şi personalităţile de origine duală.
19:1.2 (214.11) În timp ce Fiii Staţionari ai Trinităţii sunt numeric compleţi, numărul Fiilor Instructori creşte constant. Nu ştiu care va fi numărul lor final, însă pot indica că, pe parcursul ultimului raport periodic pe Uversa, arhivele paradisiace menţionau că erau în serviciu 21.001.624.821.
19:1.3 (214.12) Aceste fiinţe formează singurul grup al Fiilor lui Dumnezeu care vă este revelat şi care a provenit din Trinitatea Paradisului. Ei au parcurs universul central şi suprauniversul, şi un număr considerabil dintre ei este ataşat fiecărui univers local. Ei servesc de asemenea planetele individuale aşa cum o fac ceilalţi Fii Paradisiaci ai lui Dumnezeu. Deoarece planul marelui univers nu este pe deplin manifestat, un mare număr de Fii Instructori sunt păstraţi în rezervă în Paradis, şi se oferă voluntari pentru misiuni de urgenţă şi servicii neobişnuite în toate diviziunile marelui univers, în lumile izolate ale spaţiului, în universurile locale şi suprauniversuri şi pe lumile Havonei. Ei activează de asemenea în Paradis, însă este mai bine să amânăm studiul lor detaliat până în momentul în care vom aborda discuţia asupra Fiilor Paradisiaci ai lui Dumnezeu.
19:1.4 (215.1) Putem, cu toate acestea, nota din acest punct de vedere că Fiii Instructori sunt personalităţile coordonatoare supreme provenite din Trinitate. Într-un univers al universurilor atât de vast, există întotdeauna marele pericol de a cădea în eroarea de a avea un punct de vedere restrâns, până la răul inerent unei concepţii fragmentare a realităţii şi a divinităţii.
19:1.5 (215.2) De exemplu: mintea umană ar încerca de obicei să abordeze filozofia cosmică descrisă în prezentele revelaţii, pornind de la simplu şi finit la complex şi infinit, de la originile umane la destinele divine. Însă această cale nu conduce la înţelepciunea spirituală. Este calea cea mai uşoară către o anumită formă de cunoaştere genetică, susceptibilă cel mult să dezvăluie pur şi simplu originea oamenilor; ea nu revelează decât foarte puţin sau nimic despre destinul lor divin.
19:1.6 (215.3) Chiar şi în studiul evoluţiei biologice a oamenilor de pe Urantia, există grave obiecţii în abordarea prezentului lor statut şi a problemelor lor curente exclusiv pe cale istorică. Nu putem pricepe adevărata perspectivă a vreunei probleme a realităţii - umane sau divine, terestre sau cosmice - decât prin studiul şi corelarea completă şi fără prejudecăţi a trei faze ale realităţii universale: origine, istorie şi destin. Buna înţelegere a acestor trei realităţi experienţiale furnizează baza necesară unei înţelepte evaluări a statutului prezent.
19:1.7 (215.4) Când mintea umană se apucă de urmarea tehnicii filozofice de începere de la inferior pentru a se apropia de superior, fie biologic fie teologic, există întotdeauna pericolul de a comite patru erori de raţionament:
19:1.8 (215.5) 1. Ea poate ignora total percepţia scopului evolutiv final şi îndeplinirea ţelului personal sau a destinului cosmic.
19:1.9 (215.6) 2. Ea poate comite eroarea filozofică supremă, simplificând în exces realitatea cosmică evolutivă (experienţială), ceea ce conduce la deformarea faptelor, pervertirea adevărului şi la conceperea unor destine false.
19:1.10 (215.7) 3. Studiul cauzelor este lectura aprofundată a istoriei. Însă nu este suficient să se ştie cum o fiinţă a devenit ceea ce este pentru a înţelege inteligent statutul ei prezent şi caracterul ei autentic.
19:1.11 (215.8) 4. Istoria singură nu reuşeşte să reveleze convenabil dezvoltarea viitoare - destinul. Originile finite sunt utile, însă doar cauzele divine revelează efectele finale. Ţelurile eterne nu se arată în începuturile temporale. Nu putem interpreta cu adevărat prezentul decât în lumina corelaţiei trecutului şi viitorului.
19:1.12 (215.9) Prin urmare, din toate aceste motive şi din multe altele, noi folosim deci tehnica constând în abordarea omului şi a problemelor sale planetare, întreprinzând călătoria în timp-spaţiu plecând de la infinit, Sursa Centru Paradisiacă infinită eternă şi divină a oricărei realităţi de personalitate şi a oricărei existenţe cosmice.