Читать книгу In Valnerina Nel Tempo Sospeso - Remigio Venanzi - Страница 6

DE NOVU ‘NSIEME

Оглавление

Successe, ‘n picculu paisittu de l’Umbria, a Puglinu, ‘n Valnirina:

un sindacu, li pulinesi, facesbuch, ‘n mezzu a sta’ strana pandimia che obbrica ar pensa’ le vite nostre, e, da l’antra parte de l’oceanu, Antoniu, Joanne e Toni Baldorossi.

Tant’anni fa, nel 1905, Angelu e Giacinta Baldorossi partu da Puglinu ‘n cerca de furtuna nelli Stati Uniti d’America. Non ci sta ‘ncora la straie che va a Arrone, è unu che cunusciu che l’accompagna co’ le poche cose chiuse dentru ‘na valicia piccola. Jo’bassu, a lu funnu de la valle, prima de l’urdima curva, che nasconne lu sguardu versu lu paese natiu, se fermanu ‘n attimu a vede in ardu, sapenno che se portero’appresso dentru lu core li boschi, quelle pietre e quigliu picculu paisittu che de sassi e puvertà è fattu: ‘n quigliu tempu, nun potea uffrì a loro niciuna sicurezza. L’occhi se ‘ncrocianu, le lacrime piglianu lu sopravventu e sannu che potrebbe esse l’urtima vorda che vitu lu paese loro. Lu sguardu se perde a cercà li ricordi e l’anima loro, l’affetti e l’amuri veri.

Angelu e Giacinta arverrannu ‘na vorta sola, po’ mai più!

Lu figliu Antoniu ‘n vetrà mai l’Italia.

Dintru lu core loro la firita e lu ricordu ‘n se cancellanu, e sarà cusci pe’ tutta la vita. Nell’Usa parlanu spissu de Puglinu e, soprattuttu, lu facciu co’ li figli e li niputi. Li cuntatti co’ l’amici e li parenti s’allongano, e ‘n tanti casi finisciu pe’ manca’ der tuttu. Lu ricordu de’ lu picculu paisittu no’ svanisce e accumpagna tuttu lu tempu de la vita loro. Anche a Puglinu se cuntinua a parla’ de loro, tantu che li novantenni de oggi ancora s’arcordanu de li patri e de le matri che parlavanu de Angelu e de Giacinta e de l’antri emicrati ‘n cerca de furtuna.

‘ntoniu, unu de li figli, nasce ‘n America ner 1921. Joanne Baldorossi è ‘n antra figlia e Toni è lu figliu de lu fratellu; Diane è la figlia più grossa e verrà ‘n Italia co lu maritu a visità Puglinu, conservannu gilusamente le tante fotocrafie de li picculu paese. Antoniu, ‘n quisti jorni, ha fattu 100 anni, tra li regali più belli ci sta lu ligame artrovatu co’ la terra nativa de li genituri sia.

Lu nostru prufilu su facesbuch e ‘n messaggiu d’aguri aresveglia li ligami che dormu da troppu tempu.

“Aguri de bon compliannu e lu traguardu ‘mportante. A nome miu e de tutta la communità de Puglinu. Remigio Venanzi – Sindacu de Puglinu”

“Remigio Venanzi grazie sinceru pe’ l’aguri fatti a papà miu. ‘n te sacciu dì quantu è statu ‘mportante stu messaggiu per issu. È statu ‘ntusiasta pe’ lu missaggiu ricivutu da te. L’ha toccatu bene. Pirchè papà mia è ‘n omo semprice, n’è mai vinutu ‘n Italia pe’ visità da do’ vinianu li ginituri sia. Sorema, la più grossa, e mi cugnatu ce so’ stati e c’ho tante fotocrafie de Puglinu e de la casa do’ vivianu li ginituri de papà. Io speru de vinì prestu ‘n Italia edevisità Puglinu. Grazie ‘ncora pe’lu vostru billissimu missaggiu e papà aringrazia pe’ l’aguri tutti quigli de Puglinu. Vole bene a l’origini italiane. Sinceramente.”

Joanne Baldorossi McCanne – Palmyra, New Jersey USA

“ho scupertu ‘n gruppu fondatu da le perzone e da lu Sindacu de lu postu de nascita de li nonni mia. Co’ ‘na settimana ho fattu amicizia co’ li cuggini che ‘n sapiu l’esistenza. Ho ‘mparatu li nomi de li fratelli e de li cuggini de li nonni mia. Ho vistu le fotocrafie de li parenti mia. ‘n quistu piriutu ziu ha festeggiatu li 100 anni. La prunipute è nata ‘n quigliu stessu giurnu. La famiglia nostra ha ‘vutu tantu da festeggia’ e facesbuch c’ha fattu sintì prisenti ‘n queste occasiuni filici. Cuscì la distanza scumpare, l’oceanu se vapurizza, e ‘na pandimia è stata messa da parte pe’ portà la gioia a la famiglia mia”

Toni Baldorossi -Kernersville, USA

In Valnerina Nel Tempo Sospeso

Подняться наверх