Читать книгу Cartea Urantia - Urantia Foundation - Страница 365

36:6.1 (403.6) Viaţa este atât automată, cât şi vitalistă - materială şi spirituală. Fizicienii şi chimiştii de pe Urantia progresează mereu în înţelegerea formelor protoplasmice ale vieţii animale şi vegetale, însă ei nu vor fi niciodată capabili să producă organisme vii. Viaţa este ceva care diferă de toate manifestările energiei; nici chiar viaţa materială a creaturilor fizice nu este inerentă materiei.

36:6.2 (403.7) Lucrurile materiale pot să se bucure de o existenţă independentă, însă viaţa nu provine decât din viaţă. Mintea nu poate deriva decât dintr-o minte preexistentă. Spiritul nu îşi are originea decât în strămoşi spirituali. Creatura poate produce formele de viaţă, însă doar o personalitate creatoare sau o forţă creativă pot furniza scânteia de viaţă animatoare.

36:6.3 (404.1) Purtătorii Vieţii pot să organizeze formele materiale sau modelele fizice ale fiinţelor vii, însă Spiritul este cel care dă scânteia iniţială a vieţii şi conferă darul minţii. Chiar şi formele vii ale vieţii experimentale pe care Purtătorii Vieţii le organizează pe lumile lor, ale Salvingtonului, sunt întotdeauna lipsite de puteri reproducătoare. Când formulele vieţii şi modelele vitale sunt corect asamblate şi convenabil organizate, prezenţa unui Purtător al Vieţii este suficientă pentru a inaugura viaţa, însă acestor organisme vii le lipsesc două atribute esenţiale: darul minţii şi puterile reproducătoare. Mintea animală şi mintea umană sunt daruri ale Spiritului-Mamă al universului local, acţionând prin intermediul a şapte spirite mentale adjutante, în timp ce aptitudinea creaturilor de a se reproduce este aportul specific şi personal al Spiritului Universului la plasma vitală ancestrală inaugurată de Purtătorii Vieţii.

36:6.4 (404.2) Când Purtătorii Vieţii au elaborat modelele vieţii, după ce au asigurat sistemele de energie, trebuie să se producă încă un fenomen suplimentar. Trebuie ca „suflul vieţii” să fie comunicat acestor forme neanimate. Fiii lui Dumnezeu pot construi formele vieţii, însă Spiritul lui Dumnezeu este cel care oferă cu adevărat scânteia vitală., iar când viaţa astfel transmisă este epuizată, corpul material care rămâne devine materie moartă. Când doza de viaţă oferită este epuizată, corpul se întoarce în sânul universului material de la care a fost împrumutat de către Purtătorii Vieţii pentru a servi drept vehicul provizoriu înzestrării cu viaţă pe care ei au transmis-o acestei asocieri vizibile de energie materială.

36:6.5 (404.3) Viaţa atribuită plantelor şi animalelor de către Purtătorii Vieţii nu se întoarce la Purtătorii Vieţii după moartea plantei sau a animalului. Viaţa care abandonează creatura vie nu posedă nici identitate, nici personalitate; ea nu supravieţuieşte individual morţii. Pe parcursul existenţei sale şi pe parcursul timpului său de şedere în corpul material, ea a suportat o schimbare, o evoluţie energetică, şi supravieţuieşte doar ca fracţiune a forţelor cosmice ale universului; ea nu supravieţuieşte în calitate de viaţă individuală. Supravieţuirea creaturilor muritoare este, în întregime, bazată pe evoluţia unui suflet nemuritor în interiorul minţii muritoare.

36:6.6 (404.4) Noi vorbim despre viaţă ca despre o „energie” şi de o „forţă”, însă în realitate ea nu este nici una, nici alta. Energia forţă este divers sensibilă la gravitaţie; viaţa nu este. Arhetipul nu este nici el sensibil la gravitaţie, fiind o configuraţie de energii care şi-au încheiat deja toate obligaţiile reacţionale faţă de gravitaţie. Viaţa însăşi constituie animaţia unui sistem de energii material, minte sau spiritual, conformă unui arhetip sau selecţionată altfel.

36:6.7 (404.5) Anumite lucruri, referitoare la dezvoltarea vieţii pe planetele evolutive nu sunt în întregime clare pentru noi. Înţelegem pe deplin organizarea fizică a formulelor electrochimice ale Purtătorilor Vieţii, însă nu sesizăm complet natura şi sursa scânteii animatoare a vieţii. Noi ştim că viaţa curge din Tată, trece prin Fiu şi se răspândeşte prin Spirit. Este probabil ca Spiritele Maestru să fie canalul septuplu al fluviului vieţii răspândit asupra întregii creaţii. Însă noi nu înţelegem tehnica prin care Spiritul Maestru supraveghetor participă la episodul iniţial al darului vieţii către o nouă planetă. Noi suntem convinşi că Cei Îmbătrâniţi de Zile joacă un rol în implantarea vieţii pe o lume nouă, dar ignorăm complet natura acesteia. Noi ştim că Spiritul-Mamă al Universului vitalizează efectiv modelele neînsufleţite şi comunică plasmei astfel activate prerogativele de reproducere organice. Noi remarcăm că acest trio reprezintă nivelele Dumnezeului Septuplu şi că membrii săi sunt uneori numiţi Creatorii Supremi ai timpului şi spaţiului, însă altfel noi nu ştim nimic mai mult decât muritorii de pe Urantia - doar că conceptul este inerent Tatălui, expresia, Fiului, iar realizarea vie, Spiritului.

36:6.8 (405.1) [Redactat de un Fiu Vorondadek staţionat pe Urantia ca observator şi acţionând în această calitate la cererea Şefului Melchizedek al Corpului Revelator Supraveghetor.]