Читать книгу Întoarcerea Pe Pământ - Danilo Clementoni - Страница 10
ОглавлениеSosirea noastrÄ este estimatÄ peste 58 de ore Èi încep sÄ mÄ Ã®ngrijorez.
- De ce? l-a întrebat Petri, uÈor surprins.
- Nu Ètiu. Am senzaÈia cÄ s-a întâmplat ceva.
Dispozitivul din mâna lui Petri a început sÄ emitÄ o serie de sunete cu diferite frecvenÈe. A cercetat obiectul, fÄrÄ sÄ aibÄ habar ce însemna. Uitându-se la figura prietenului sÄi, cÄuta o explicaÈie, dar nu a gÄsit vreuna. MiÈcându-se cu atenÈie, Azakis a poziÈionat senzorul în celÄlalt racord. O nouÄ serie de sunete indescifrabile s-a auzit din dispozitiv. Apoi liniÈte. Azakis a luat dispozitivul din mâinile prietenului sÄu, a privit rezultatele cu atenÈie Èi a zâmbit:
- Totul e în ordine, Putem merge mai departe.
Abia atunci Èi-a dat Petri seama cÄ-Èi Èinuse respiraÈia pentru o vreme. A oftat profund Èi a simÈit cum se relaxeazÄ imediat. Oricât de micÄ, o defecÈiune a racordurilor le-ar fi compromis definitiv misiunea, forÈându-i sÄ se întoarcÄ. Era ultimul lucru de care aveau nevoie. Aproape ajunseserÄ.
- Merg sÄ mÄ spÄl, zise Petri, încercând sÄ scuture niÈte praf.
O vizitÄ Ã®n conducte eâ¦educaÈionalÄ, a adÄugat el, strâmbându-Èi buza de sus.
Azakis a zâmbit.
- Ne vedem pe punte.
Petri a chemat capsula, Èi într-o clipÄ, dispÄruse.
Sistemul centrul i-a anunÈat cÄ trecuserÄ cu bine de orbita lui Jupiter Èi se îndreptau spre PÄmânt. Cu o privire abia sesizabilÄ, dar rapidÄ la dreapta sa, Azakis a solicitat din nou dispozitivului O^COM sÄ-i afiÈeze ruta. Punctul albastru care se miÈca odatÄ cu cel roÈu era acum poziÈionat puÈin mai departe, cÄtre orbita marÈianÄ. NumÄrÄtoarea inversÄ indica faptul cÄ sosirea lor era estimate peste exact 58 de ore Èi cÄ viteza navei era de 3.000km/s. Era din ce în ce mai agitat. Pe de altÄ parte, nava spaÈialÄ cu care cÄlÄtoreau era prima echipatÄ cu noile motoare Bousen, a cÄror concept era complet diferit de orice se folosise înainte. Constructorii susÈineau cÄ acestea ar putea propulsa nava la viteze apropiate de o zecime din viteza luminii. Nu îndrÄznise sÄ Ã®ncerce asta vreodatÄ. DeocamdatÄ, 3000km/s era mai mult decât suficient pentru o cÄlÄtorie inauguralÄ.
Din cei cincizeci Èi Èase de membri ai echipajului care ar fi putut fi gÄzduiÈi la bordul Theos, numai opt fuseserÄ aleÈi pentru aceastÄ primÄ misiune, inclusiv Petri Èi Azakis. Motivele BÄtrânilor nu fuseserÄ clare. Au bÄnuit cÄ se datora naturii Èi destinaÈiei cÄlÄtoriei. Se aÈteptau probleme evidente, Èi ar fi fost mai bine sÄ nu riÈte prea multe vieÈi.
AdicÄ noi suntem de sacrificiu? Ce treabÄ-i asta? S-ar sfârÈi mereu la fel. Când e vorba de a-Èi risca propria piele, pe cine scoteau la înaintare? Azakis Èi Petri.
ÃnsÄ, în final, înclinaÈia lor spre aventurÄ Èi remarcabila abilitatea de a gÄsi rÄspunsuri în situaÈii âinteresanteâ le-a permis sÄ obÈinÄ câteva concesii.
Azakis locuia într-o clÄdire enormÄ Ã®n frumosul oraÈ Saaran în sudul continentului, care fusese folosit pe vremuri pe post de depozit de cÄtre MeÈteÈugarii locali. Din cauza acestor âconcesiiâ i s-a permis sÄ o modifice dupÄ bunul plac.
Peretele de sud a fost complet înlocuit cu un câmp de forÈÄ asemÄnÄtor celui folosit pe nava spaÈialÄ, astfel încât putea admira minunata priveliÈte a golfului de jos din fotoliul sÄu automat de care nu se despÄrÈea. La nevoie, însÄ, întregul perete se preschimba într-un enorm sistem tri-dimensional, pe care putea viziona douÄsprezece transmisii GCS simultane. Nu odatÄ, acest sistem complicat de monitorizare Èi gestiune i-a permis sÄ culeagÄ informaÈii esenÈiale în avans, ceea ce însemna cÄ putea rezolva Èi cea mai îndepÄrtatÄ crizÄ. N-ar fi renunÈat la asta.
O întreagÄ aripÄ a fostului depozit era rezervatÄ colecÈiei sale de suveniruri adunate de-a lungul anilor din diverse misiuni spaÈiale. Fiecare-i amintea de ceva anume, Èi de fiecare datÄ când sÄ gÄsea în mijlocul ciudatei grÄmezi de obiecte, nu putea sÄ nu se simtÄ recunoscÄtor pentru norocul sÄu, Èi mai ales, pentru credinciosul sÄu prieten, care-i salvase viaÈa de mai multe ori.
Petri, care avusese, de asemenea, rezultate academic deosebite, nu era un fan al promovÄrii prin tehnologie. DeÈi putea sÄ piloteze aproape orice fel de navÄ spaÈialÄ, Èi desi era familiar cu aproape toate tipurile de arme sau sisteme de comunicare locale sau inter-planetare, prefer sÄ se bazeze pe propriile instincte Èi pe competenÈele manuale în rezolvarea problemelor care se iveau. Nu de puÈine ori a transformat rapid o bucatÄ diformÄ de metal vechi într-un mijloc de transport sau într-o veritabilÄ armÄ de apÄrare. Era incredibil. Putea produce aproape orice avea nevoie. Aceasta era în parte moÈtenitÄ de la tatÄl sÄu, un MeÈteÈugar iscusit, dar se datora în mare pasiunii sale pentru ArtÄ. Copil fiind, fusese mereu copleÈit de modul în care MeÈteÈugarii reuÈeau sÄ transforme materia inutilÄ Ã®n obiecte cu o mare utilitate Èi de înaltÄ tehnologie, creând, în acelaÈi timp, obiecte frumoase.
Un sunet puternic, neplÄcut Èi intermitent l-a adus înapoi la realitate. Alerta automatÄ de proximitate fusese activatÄ.