Читать книгу Comorile Dharmei - Gheșe Rabten - Страница 13

Pregătirea pentru meditaţie

Există numeroase forme de meditaţie. Dar cum să abordăm practica meditaţiei? Iată ce vom vedea acum. Care este finalitatea ei? A deveni stăpânii minţii noastre pentru a dispune liberi de ea, a face din ea instrumentul cu care să punem capăt suferinţelor noastre.

Postura

Postura cea mai adaptată meditaţiei este cunoscută sub numele de poziţia lotusului. De asemenea, vă puteţi aşeza în semi-lotus. Esenţialul nu constă în poziţie. Important este să vă aşezaţi confortabil, pe un scaun, sau chiar pe jos. Nu vă forţaţi să rămâneţi într-o poziţie neplăcută, căci vă vor durea picioarele sau genunchii, iar mintea, preocupată de durerile articulaţiilor, va fi incapabilă să se lase absorbită în meditaţie. Mâinile se aşează la nivelul ombilicului, dosul mâinii drepte în palma stângă, degetele mari atingându-se uşor şi formând un triunghi cu palmele. Dacă simţiţi o oarecare oboseală ţinându-le astfel, le puteţi sprijini cu ajutorul unei perniţe. Braţele să fie uşor îndepărtate de corp lăsând astfel să circule aerul. Coloana vertebrală şi umerii să fie drepţi iar capul uşor înclinat în faţă, cu bărbia retrasă. Nu lăsaţi privirea să se plimbe în jur. Îndreptaţi-o în jos iar ochii să fie pe jumătate închişi şi destinşi. Dacă încercaţi să vă priviţi vârful nasului riscaţi să vă obosiţi vederea şi veţi sfârşi prin a simţi tensiuni supărătoare. Limba trebuie să apese uşor cerul gurii, iar gura şi maxilarele să-şi păstreze poziţia lor naturală. Toate aceste indicaţii privind poziţia de meditaţie îşi au importanţa lor. Într-adevăr, meditatorul are tendinţa să piardă conştiinţa corpului său, dar ansamblul acestei posturi îi va permite să-şi menţină postura fără vreun efort de voinţă.

Meditaţia asupra celor nouă cicluri de respiraţie prin alternanţă

Deoarece meditaţia este o activitate a minţii, mai întâi o vom calma şi vom curăţa canalele prin care circulă energia indispensabilă funcţiilor mentale. Acest act preliminar va favoriza derularea corectă a practicii meditative.

Un număr infinit de canale (skt. nadi) ne străbat corpul. Ne vom concentra asupra a trei dintre ele, situate de-a lungul coloanei vertebrale. Trebuie să avem spatele cât mai drept posibil (fără ca această poziţie să fie inconfortabilă). La dreapta, plecând de la baza coloanei vertebrale (la o distanţă de aproape patru degete sub ombilic), vom vizualiza un canal lateral de culoare roşie urcând de-a lungul acesteia până în creştetul capului şi urmând curbura craniană în interior, pentru a se termina la baza nării drepte. Simetric, la stânga coloanei vertebrale, vom vizualiza un canal de culoare albă care va avea acelaşi parcurs şi a cărui extremitate superioară se va termina la baza nării stângi, extremitatea sa inferioară găsindu-se la o distanţă de patru degete sub ombilic. Cele două canale se deschid în nări. Ele au grosimea unui deget de mărime normală. Prin canalul roşu circulă sângele, iar prin cel alb, lichidul seminal.