Читать книгу Poezii - Eminescu Mihai - Страница 10

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor?

Bratele nervoase, arma de tarie,

La trecutu-ti mare, mare viitor!

Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,

Daca fiii-ti mandri aste le nutresc;

Caci ramane stanca, desi moare valul,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormantul

Spada ta de sange dusman fumegand,

Si deasupra idrei fluture cu vantul

Visul tau de glorii falnic triumfand,

Spuna lumii large steaguri tricoloare,

Spuna ce-i poporul mare, romanesc,

Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic surazand,

Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,

Cand cu lampa-i zboara lumea luminand,

El pe sanu-ti vergin inca sa coboare,

Guste fericirea raiului ceresc,

Tu il strange-n brate, tu ii fa altare,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,

Tanara mireasa, mama cu amor!

Fiii tai traiasca numai in fratie

Ca a noptii stele, ca a zilei zori,

Viata in vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tarie, suflet romanesc,

Vis de vitejie, fala si mandrie,

Dulce Romanie, asta ti-o doresc!