Читать книгу Poezii - Eminescu Mihai - Страница 2

Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina,

Cu cipru verde-ncinge antica fruntea ta;

C-acuma din pleiada-ti auroasa si senina

Se stinse un luceafar, se stinse o lumina,

 Se stinse-o dalba stea!

Metalica, vibranda a clopotelor jale

Vuieste in cadenta si suna intristat;

Caci, ah! geniul mare al desteptarii tale

Pasi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

 Si-n urma-i ne-a lasat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt si mare,

Colo unde te-asteapta toti ingerii in cor,

Ce-ntoana tainic, dulce a sferelor cantare

Si-ti impletesc ghirlande, cununi mirositoare,

 Cununi de albe flori!

Te plange Bucovina, te plange-n voce tare,

Te plange-n tanguire si locul tau natal;

Caci umbra ta mareata in falnica-i zburare

O urma-ncet cu ochiul in trista lacrimare

 Ce-i simt national!

Urmeze inca-n cale-ti si lacrima duioasa,

Ce junii toti o varsa pe trist mormantul tau,

Urmeze-ti ea prin zboru-ti in canturi tanguioase,

In canturi rasunande, suspine-armonioase,

 Colo, in Eliseu!..